Singuratatea se topeste doar in brate.
Cand ele nu exista invatam sa ne aparam de valurile de singuratate construind ziduri, geamuri securizate de protectie sau sa le transformam in valuri de cafea, alcool, fum …
A fi vulnerabil inseamna ...
Cand suntem vulnerabili suntem autentici, nu e nevoie sa ne prefacem. Nu asta vrem, de fapt, cel mai si cel mai mult? Sa fim vazuti si iubiti asa cum suntem.
Inseamna sa dam jos armurile formate din haine, scenarii si toate chestiile in spatele carora ne ascundem sau de care ne acoperim cand ne e foarte frica de faptul ca vom fi raniti.
A fi vulnerabil inseamna sa ne aratam celuilalt asa cum suntem ca sa putem fi apreciati exact pentru ceea ce suntem, asa cum suntem.
– si cum este sa fii fara geamuri, cum te simti fara ele?
– SCARRY!!
– a fi vulnerabil inseamna sa fii sanatos (Richard Erskine).
Atunci de ce continuam sa ne ascundem dupa ziduri si geamuri, in cesti si in pahare?
Pentru ca am fost invatati sau nevoiti sa ne ascundem si sa jucam roluri: fetita cuminte, baietelul care nu plange … copilul ASCULTATOR ….
Cel mai mult ne dor uneori lucrurile care NU s-au intamplat.
Majoritatea celor care sufera de malnutritie nu stiu ca sufera de malnutritie … emotionala … E ca si cum ar manca incontinuu junkfood fara a manca legume, fructe, surse de vitamine. Si nu e mai dureros atunci cand iti dai seama. Atunci doar e mai multa cognitie, esti doar ceva mai destept.
De suferit suferi la fel chiar daca nu stii. Dar cand stii, poti sa si faci ceva.
Richard Erskine:
Nevoia – Foamea de Relatie este motivatorul principal al comportamentelor umane. Pentru ca Relatiile (conectarea, conexiunea, reciprocitatea si empatia) sunt cele care confera Sens si Validare Sinelui.
Complexele, fricile si criticile toxice pe care ni le aducem sunt rezultatul tiparelor si modelelor relationale din care am facut parte si in care am fost tratati, in interiorul carora am invatat cat NU suntem de buni, cat NU suntem de frumosi, cat NU suntem suficienti, competenti, merituosi sau cat de mare este Greseala ca Suntem, cat de mare Povara ca Suntem …
si atunci de unde forta? de unde energie vitala? de unde liniste, intelegere, compasiune si afectiune fata de propria persoana? … cand in sufletele noastre sunt furtuni, sunt tipete, sunt poate lovituri si in mod sigur priviri intunecate, dure, critice, care judeca, pedepsesc … sau nu sunt deloc, nu e nimic pentru ca de atatea ori nu a fost nimic … e doar o mare sete, o mare foame … deci, de unde forta vitala? … in loc de asta sunt frici si critici … sau gol …
Rupturile relationale se repara tot relational. Aceasta este marea forta a psihoterapiei, marele sau rol si in asta sta puterea sa imensa de vindecare – in si prin relatie, conexiune, empatie, ascultare, intelegere, validare. “Just as I am” (R. Erskine)
Ce urmeaza ?
Daca v-a placut ce ati citit in acest articol, va astept sa ma contactati folosind pagina de contact aici.
