Cursuri credite CPR 2022

Vom integra la nivel conceptual si metodologic 3 mari aspecte si domenii ale functionarii psihice: mentalizarea (prin functia reflexiva), organizarea personalitatii (prin parametrul difuzia identitatii) si capacitatea de a iubi.

Fiecare dintre cele 3 cursuri este creditat cu 4 credite CPR.

CURS 1/2022 - Mentalizarea in psihoterapie - Aviz CPR 260 / 09.02.2021.

CURS 2/2022 - Identitatea si capacitatea de a iubi - conceptualizare, interdependenta, evaluare si gestionare in practica terapeutica - Aviz CPR 259 / 09.02.2021.

CURS 3/2022 - Modele alternative in psihoterapia tulburarii BORDERLINE: convergente si divergente - Aviz CPR 258 / 09.02.2021.

Datele organizarii cursurilor vor fi anuntate in timp util. Fiecare curs are o durata de 4 ore si costul de 180 RON. Fiecare curs se desfasoara online, prin Zoom.

Inscrierea se poate face la unul sau mai multe dintre cursuri – prin achitarea taxei corespunzatoare numarului de cursuri dorite. Numarul de participanti este limitat.

Fiecare curs are o bibliografie specifica din care se vor lua toate referintele necesare unei bune asimilari si integrari a notiunilor prezentate si discutate. Cursurile nu se inregistreaza si nu vor fi disponibile ulterior.

CURS 1 - Mentalizarea in psihoterapie

Prezentarea ideilor principale specifice fiecareia dintre cele 3 sectiuni: 1 – functia reflexiva si atasamentul in dezvoltarea sinelui – dezvoltarea sanatoasa si consecinte psihopatologice, 2 – tipuri de mentalizare, identificare, evaluare si 3 – implementarea in practica.

MENTALIZAREA este definita ca fiind capacitatea unei persoane de a se intelege pe sine si pe ceilalti in termeni de stari mentale intentionate, cum ar fi sentimente, dorinte, atitudini si obiective. Este o achizitie a stadiilor dezvoltarii si este influentata de calitatea relatiilor de atasament din copilaria timpurie. Mentalizarea este simultan un proces intrapsihic si tranzactional (social bidirectional) dependent de relatii si context si organizat in jurul a patru dimensiuni (polaritati), fiecare dintre acestea avand circuite neuronale distincte, astfel: mentalizare a) automata vs controlata; b) referitoare la sine vs referitoare la ceilalti; c) bazata pe caracteristici personale proprii si ale celorlalti interne vs externe; c) cognitiva vs afectiva.

CURS 2 - Identitatea si capacitatea de a iubi – conceptualizare, interdependenta, evaluare si gestionare in practica terapeutica

Prezentarea si integrarea ideilor principale specifice fiecareia dintre cele 2 sectiuni: 1 – etapele dezvoltarii, cuprinzand: legatura intre identitate si tulburarile de personalitate, sindromul difuzia identitatii, paralela intre paradigmele atasamentului elaborata de Bowlby si a dezvoltarii elaborata de Erikson, importanta etapelor dezvoltarii in modelarea personalitatii umane si, respectiv, a considerarii traseului dezvoltarii in psihoterapie – in conceptualizarea cazurilor, planul de tratament si gestionarea interventiilor, evaluarea practica a stadiilor dezvoltarii si 2 – capacitatea de a iubi conform teoriei elaborate de Otto Kernberg – definirea iubirii mature, prerechizite, caracteristici si limite – precum si masurarea acesteia conform studiilor recente.

DIFUZIA IDENTITATII (Kernberg, 2012) se reflecta in incapacitatea unei persoane de a se evalua cu acuratete pe sine si totodata incapacitatea de a-i evalua pe ceilalti in profunzime, de a se angaja responsabil sa munceasca in cadrul unei profesii, de a stabili si mentine relatii stabile bazate pe intimitate fizica si/sau emotionala si, de asemenea, se reflecta in lipsa unei subtilitati normale in ceea ce priveste tactul si intelegerea in situatiile interpersonale. Acesti indicatori psihologici si comportamentali deriva dintr-o identitate slab integrata, in mod special din slaba integrare a sinelui si a celorlalti. Din punct de vedere etiologic si simptomatologic difuzia identitatii este elementul comun al tuturor tulburarilor severe de personalitate, prin urmare evaluarea schimbarilor la nivelul acestui indicator este un element esential in evaluarea schimbarilor la nivel structural intrapsihic. Difuzia identitatii coreleaza puternic pozitiv cu incapacitatea de a crea si pastra intimitatea in relatii, deoarece intimitatea este functie de auto-definire a carei absenta declanseaza sentimentul de pericol in fata unei fuziuni anticipate ca rezultat al cresterii intimitatii.

CAPACITATEA DE A IUBI (Kernberg, 2012) este definita ca fiind abilitatea unei persoane de a se implica intr-o relatie romantica, de a investi si de a sustine un angajament emotional continuu in aceasta si include capacitatea de idealizare, tandrete, empatie, selectarea matura a partenerului din punct de vedere al idealurilor, obiectivelor si valorilor, capacitatea de a tolera ambivalentele inerente oricarei relatii de iubire, capacitatea de a oferi sprijin celuilalt, capacitatea de a intelege si exprima nevoile relationale, capacitatea de a tolera discontinuitatile in conexiunea emotionala. Ca functie a dezvoltarii personalitatii, la fel ca si difuzia identitatii, capacitatea de a iubi este corelata cu modelul stadiilor psihosociale definite de Erikson. Deficientele in capacitatea de a iubi sunt asociate in special cu narcisismul patologic.

CURS 3 - Modele alternative in psihoterapia tulburarii BORDERLINE: convergente si divergente

Prezentarea separata a celor trei modele terapeutice analizate: 1 – abordarea psihoterapiei integrative (Richard Erskine); 2 – abordarea bazata pe mentalizare (Peter Fonagy); 3 – abordarea bazata pe teoria relatiilor de obiect (James Masterson) – convergente si divergente, puncte slabe si puncte forte, limite si potential.

Argumentarea alegerii acestor teme pentru studiu

La nivel teoretic studierea corelatiilor, dinamicilor, determinantilor si influentelor dintre aceste dimensiuni, precum si a proceselor psihice asociate acestora are o importanta deosebita, deoarece permite nuantarea si aprofundarea intelegerii cu privire la functionarea psihicului uman, la nivel deopotriva intrapsihic si relational, precum si in dinamica sa temporala, functie de etapele dezvoltarii.

La nivel aplicativ, fiecare dintre aceste dimensiuni este un parametru important al sanatatii mentale si totodata paramentru de iesire in evaluarea eficientei proceselor psihoterapeutice. Intelegerea organizarii personalitatii clientilor care solicita consiliere psihologica sau terapie este importanta in diagnoza, planificarea tratamentului si evaluarea rezultatelor terapiei.

Stadiul actual al domeniului de cercetare

Instrumente de masurare

La nivel international au fost dezvoltate urmatoarele teste:

1 – Mentalizare – evaluarea functiei reflexive – The Reflective Functioning Questionnaire (RFQ). Dezvoltarea si validarea primului chestionar bazat pe autoevaluare a fost realizata in 2015, prin trei studii care au confirmat calitatile psihometrice ale RFQ. Validitatea de construct a celor doua subscale componente a fost confirmata, tot in 2015 si in versiunea franceza a chestionarului.

2 – Difuzia identitatii – The Inventory of Personality Organization (IPO) – operationalizeaza modelul general al tulburarilor de personalitate conform modelului organizarii personalitatii propus de Kernberg. Studiul de validare a fost realizat in 2001 si a fost urmat in 2009 de validarea proprietatilor sale psihometrice pe o populatie japoneza si de construirea unei versiuni revizuite pe populatie normala si clinica.

3 – Capacitatea de a iubi – Capacity to Love Inventory (CTL-I) – este singurul instrument de masurare construit pana in prezent pentru a operationaliza acest concept. Studiul de validare a fost realizat in 2018.

4 – Evaluarea dezvoltarii psihosociale – The Modified Erikson Psychosocial Stage Inventory (MEPSI) – a fost construit pentru a masura nivelul dezvoltarii in functie de atributele psihosociale specifice fiecarui stadiu conceptualizat de Erikson. Chestionarul a fost dezvoltat si validat in 1988 fiind urmat in 2018 de un studiu de revizuire a utilizarii si validitatii acestuia (Cynthia S. Darling-Fisher, 2018).

Niciunul dintre aceste patru instrumente nu este adaptat pe populatie romaneasca.

Mentalizare – studiul de validare al RFQ

(Fonagy et al, 2016).

 

Deficientele in mentalizare joaca un rol important in patologii precum tulburarea de personalitate borderline, tulburarile alimentare, depresia si tulburarea de personalitate antisociala. Vulnerabilitatea pentru psihopatologie este data de doua mari deficiente: hipomentalizarea (incapacitatea de a procesa modele complexe ale propriei minti si a mintilor celorlalti) si hipermentalizarea (pseudomentalizarea, generarea reprezentarilor de tip mentalizare fara o corespondenta suficient de buna cu realitatea).

Aceasta structura factoriala a fost evidentiata in studiul initial de validare al RFQ: Certitudinea cu privire la Starile Mentale (RFQ_C – Certainty about Mental States) si Incertitudinea privitoare la Starile Mentale (RFQ_U – Uncertainty about mental states). Aceste scale (in special RFQ_U) discrimineaza intre pacienti si grupul de control, astfel incat RFQ poate fi utilizat ca instrument de screening.

Mentalizarea a fost studiata ca factor comun al proceselor si interventiilor psihoterapeutice care se vor a fi eficiente (Fonagy, Adshead 2012) in acest context fiind evidentiat rolul mentalizarii in relatia terapeutica (Fonagy, Allison, 2014).

Deficientele in capacitatea de mentalizare sunt un marker important pentru comportamentul deviant si delincventa asociate cu tulburarea de personalitate antisociala (Newbury_Helps et al, 2017)

Mentalizarea, alaturi de impulsivitate si nivelul reglarii emotionale, considerate simultan, a fost analizata in corelatie cu problemele interpersonale pe un lot de pacienti cu tulburare de personalitate borderline (Euler et al, 2019). Rezultatele atesta faptul ca deficientele in mentalizare, si anume hipomentalizarea, se pot transforma in probleme interpersonale ca dificultati in procesarea emotiilor ceea ce, mai departe, sustine ideea ca mentalizarea este un mecanism de schimbare in abordarile psihoterapeutice. Totusi, doar o treime din variatia problemelor interpersonale a fost explicata de acesti factori, autorii studiului indicand faptul ca viitoarele investigatii necesita includerea altor domenii corelate cu problemele interpersonale – anume Difuzia Identitatii – pentru a putea acoperi o variatie mai mare.

Mentalizarea joaca un rol-cheie in reducerea nivelului de distres asociat problemelor la nivel interpersonal si are un rol foarte important in recuperare in domeniul sanatatii mentale si in pastrarea starii de bine la nivel psihic (Hayden et al, 2018). Autorii acestui studiu recomanda includerea mentalizarii in procesul terapeutic ce vizeaza problemele interpersonale, indiferent de abordarea teoretica a practicienilor.

Difuzia Identitatii

Studiul de validare al IPO (Lenzenweger et al, 2001) a evidentiat o buna consistenta interna si fiabilitate test-retest si o structura bi-factoriala latenta consistenta cu modelul teoretic propus de Kernberg (apararile arhaice si difuzia identitatii pe de o parte si testarea realitatii pe de alta parte). Studiul a evidentiat in mod cert faptul ca IPO, in special prin scala Difuzia Identitatii, masoara un construct psihopatologic distinct. Versiunea revizuita (Smits et al, 2009) este mai scurta si prezinta o buna validitate de construct in populatie clinica si non-clinica.

Capacitatea de a iubi

Studiul de validare al CTL-I (Kapusta et al, 2018) a confirmat proprietatile psihometrice solide ale instrumentului propus catre validare. Acesta masoara sase dimensiuni ale Capacitatii de a iubi, operationalizand astfel conceptul propus de catre Kernberg (Kernberg 1973, 2011). Consistenta interna si structura factoriala au fost confirmate si pe un lot de populatie poloneza (Jankowski, Kapusta, 2018) precum si pe o populatie italiana (Margherita et al, 2018)

Capacitatea de a iubi coreleaza negativ cu simptomatologia asociata starilor depresive, cu sociosexualitatea (promiscuitatea, tendinta de a se implica in relatii pasagere preponderent sexuale). Studiile empirice indica Narcisismul ca fiind negativ corelat cu Capacitatea de a iubi (Kealy, Ogrodniczuk, 2014), in special narcisismul patologic (masurat prin Pathological Narcissism Inventory – PNI) corelatia fiind mai slaba cu narcisismul adaptativ masurat prin Narcissistic Personality Inventory – NPI (Kapusta et al, 2018). Capacitatea de a iubi coreleaza pozitiv cu nivelul de calitate a relatiilor, masurat prin QRI – The Quality of Relationship Inventory, pe dimensiunile Sustinere si Profunzime si negativ pentry dimensiunea Conflict.

Conceptualizarea Capacitatii de a iubi are potential diagnostic, mai ales daca avem in vedere ca un nivel redus al acestei abilitati poate fi un marker diagnostic pentru dezechilibre clinice si un important factor mediator intre simptomele psihopatologice si strategiile de coping (Bush, Kapusta, 2017). Capacitatea de a iubi a fost studiata in contextul corelatiilor dintre aceasta si simptomele asociate cu tulburarile depresive si anxioase la femei – o capacitate scazuta de a iubi este asociata cu un nivel mai inalt de anxietate si depresie.

Dezvoltarea psihosociala – cu accent pe identitate

si tulburarile de personalitate au fost analizate la nivel teoretic si conceptual de Marcia (2006), subliniindu-se importanta care trebuie acordata perspectivei dezvoltarii in abordarile psihoterapeutice (Marcia, 2012). Analiza influentei dezvoltarii asupra Difuziei Identitatii precum si corelatia si influentele reciproce intre Identitate si Intimitate (Marcia, 2014), pe de o parte, si corelatiile intre paradigmele propuse de Bowlby – atasament si Erikson – dezvoltare psihosociala (Pittman et al, 2011) sustin ideea ca istoricul de atasament/evolutia dezvoltarii stadiale sunt baza formarii identitatii. Pentru adultii tineri, in special relatiile au implicatii enorme din punct de vedere al coerentei si coeziunii identitatii.

MEPSI a fost folosit in special in studii care au avut in vedere evaluarea abilitatii unei persoane de a face fata schimbarilor si provocarilor vietii. MEPSI a fost utilizat pe populatii diverse avand caracteristici demografice variate. Cu toate ca validitatea nu a fost testata la nivelul subscalelor, se constata un interes crescut pentru a folosi una sau numai cateva dintre subscale, in special Intimitate, Identitate si Generativitate. Rezultatele cercetarilor sustin teoria epigenetica a lui Erikson, iar aplicarea abordarii sale in demersul terapeutic poate sa creasca semnificativ eficienta interventiilor.

Studii corelationale intre cele 3 dimensiuni

Corelatia intre RFQ si IPO a fost cercetatata conform Fonagy et al, 2016, Studiul 2 – conform acestuia RFQ_U coreleaza pozitiv cu nivelul functionarii dezadaptative a persoanei (masurata conform IPO), iar RFQ_C coreleaza negativ cu patologia structurala, in special cu subscalele Mecanisme de aparare arhaice si Difuzia Identitatii, indicand faptul ca o buna mentalizare necesita sentiment de autonomie, locul intern al controlului si flexibilitate in explorarea starilor mentale.

Difuzia identitatii – mediator intre deficientele in mentalizare si dificultatile interpersonale in cazul persoanelor cu tulburare de personalitate borderline. Cercetari teoretice recente sugereaza faptul ca difuzia identitatii rezulta in urma deficientelor de mentalizare si au fost gasite corelatii semnificative intre mentalizare, difuzia identitatii si problemele interpersonale (De Meulemeester et al, 2017)

Ce urmeaza ?

Daca v-a placut ce ati citit in acest articol, va astept sa ma contactati folosind pagina de contact aici.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.